Luciada 5

Submitted by Iulian aka JorJ on Thursday, 13 November, 2014

Intotdeauna povestea asta incepe frumos, calm, linistit, intr-un decor atat de mirific ce te duce cu gandul aproape de Valhalla, cu o vreme extraordinara care aproape sfideaza existenta INMH-ului, cu pauze de masa transformate in uitare, cu o stare de relaxare incat ti-ai dori ca masina ta sa aiba pilot automat, cu drumuri ce te poarta deasupra lumii...

Dar odata ajuns la destinatie, toate acestea se pierd in eter, din aceasta ecuatie ramanand doar... vremea buna, iar baietii astia, Rechinu' Samuraiu' cap tractor si impiegatul Chiscop, au grija sa-ti demonstreze din plin acest lucru si sa introduca o alta variabila in ecuatie... voia buna.

Si in acest context debuteaza tura de noapte a Luciadei de anul acesta, un soi de marca intregistrata, de altfel.

Nu ca m-as fi asteptat la altceva...

Traseu fain de peste 20 km, condimentat din plin cu urcari, coborari, glume, pietre, cursuri de apa, fluiere, luna plina, cer instelat si poiene unde abia adia vantul.

Nelipsitul foc de satra la marginea drumului, cu slanina in varf de bat.

Tura de zi incepe cu alinierea pentru fotografia de grup... 13 acareturi si un KTM.

Si cu surprize inca din primele minute ale traseului.

Surprize, pe care fiecare le-a gustat in felul sau...

I s-a spus in multe feluri: troliu manual, troliu secuiesc, troliu manual secuiesc, troiul de la Gheorgheni, troliu de la Odorhei, etc. Cert este ca metoda, pe cat de practica, exclusiv aplicabila masinilor mici, pe atat de comica este.

2, 3, si...

Si... functioneaza...

Stiu, aceeasi uimire o aveam si eu.

Chiscop van Beethoven...

Si Corul Madrigal...

Deci, au fost pietre... Cum sa spun... multe pietre :)

In golul alpin, baietii au depasit recordul la rodeo, la calarit Samuraiul...

Si am inceput traversarile...

Apoi inclinarile...

Si iarasi... pietre...

Traseu cu pietre, care nu se putea finaliza decat cu o decolare...

Ma rog, unii au avut iarasi nevoie de propulsie suplimetara pentru decolare...

Ajungem si in cel mai inalt punct al traseului...

Pe rand, incolonati, asteptand cuminti la plata taxei de cioata...

Jeep-uleee... oglindaaa...

Bravo Razvan!

Si astfel se incheie o zi plina si extraordinara, cu o vreme fabuloasa pentru luna noiembrie. Un traseu absolut pe gustul meu, lung, peste 35 de kilometri (categoric lung pentru un convoi de 13 masini) presarat din abundenta cu de toate, astfel incat nu aveai timp sa te plictisesti o secunda. Din punctul meu de vedere, de departe este cel mai echilibrat si reprezentativ traseu al Luciadelor de pana acum. Lucian si Doctorul isi exprimau parerea de rau ca nu plouase, dar daca ar fi plouat, s-ar fi scurtat considerabil, ceea ce ar fi fost pacat, chiar daca ar fi fost putin mai spectaculos. Asa cum a fost, a fost perfect pentru formula in care s-a desfasurat Luciada anul acesta, 2014, editia a 5-a.

Noaptea s-a consumat in jurul ceaunului cu gulas, la caldura focului si printre povestile amuzante de peste zi.

Dimineata, dupa ce ne-am luat ramas bun, am scurtat drumul spre casa peste dealuri, peste vai, pe un traseu lejer. Mi-am spus ca nu mai are rost sa scot camera si sa ma bucur linistit de drum.

Dar, nu! Nicu nu mi-a dat voie, iar eu nu m-am putut abtine, cand am vazut efortul colectiv al baietilor de a rapune unul din geamurile Patrolului ce trona linistit in mijlocul drumului, cu mortorul pornit, cu cheia in contact si cu absolut toate usile incuiate.

Dar geamurile Patrolului nu aveau de gand sa cedeze asa usor, astfel ca dupa cateva telefoane sa vedem care din geamuri este mai ieftin de inlocuit, am oferit ciocanul pentru lovitura decisiva.

Probabil daca eram in locul lui Nicu, si orcine altcineva, as fi preferat la fel, sa nu o fac cu mana mea, dar cele cinci sau sase tentative ale Florentinei s-au dovedit insuficiente in fata duritatii geamului.

Asa ca Nicule... pedepseste-l :))

Cu multumiri tuturor pentru companie si spiritul de echipa dovedit. Felicitari organizatorilor!

Din actiunile surprinse de ceilalti participanti am facut un mic montaj care sa releve in cel mai direct mod ce s-a petrecut acolo:

Toate cele bune si sa ne vedem sanatosi in 2015!

Cu o singura exceptie am participat la toate editiile Luciadei inca de pe vremea cand era in stadiu de proiect. Practic alaturi de Lucian Munteanu, Valentin Popoviciu, Marius Constantin si Ionel Dulceanu am contribuit la acest fenomen care tinde sa-si croiasca o directie clara si precisa spre frumos. Cu alte editii ale Luciadei, va puteti delecta aici: