Si scurta a fost noaptea, pentru ca mai erau destule ore pana cand sa se lumineze de ziua, cand am trecut prin poarta dacica lasand in urma cetatile si tinuturile de legenda ale stramosilor.
Si astfel am inceput cea mai lunga coborare din Costesti (Hunedoara) catre Vadu (Constanta), adica mai exact 650 kilometri inregistrand cea mai mare diferenta de altitudine, respectiv de la 2245 de metri la 0, a incursiunii noastre. Marele meu avantaj a fost ca am avut la indemana 3 din cele 5 (parca) autostrazi existente (sau cioturi de autostrada) in tarisoara noastra, astfel am putut sa-mi vad nestingherit de drum pe prima banda si sa ma deplasez cu o viteza cat de cat constanta. Singurul segment unde nu am avut acest privilegiu a fost pe sectorul Sibiu - Rm. Valcea - Pitesti, mai precis 150 kilometri, unde mi-am setat din start nervii la zero. Daca as fi mers numai pe DN-uri si DJ-uri, probabil as fi renuntat la partea asta de poveste despre drum.
Si usor-usor, dupa 10-11 ore (din care doar 1 ora am oprit pentru pauza de masa, cumparaturi si alimentarea masinii) dupa amiaza eram ajuns la destinatia finala: Vadu - cota Zero. Bineinteles, trupa de prin celelate colturi ale tarii era deja la al doilea bronz. Astfel, am intrat in formula completa...
Am campat rulota, evident dupa ce am infipt-o si scos-o din nisip (asa incep weekend-urile la Vadu), si am deschis hotelul miilor de stele...
Recunosc ca ma resimteam putin dupa drumul parcurs, dar Doctoru' m-a luat de bun si nu am mai realizat ca trecusera ore bune dupa miezul noptii.
Ar fi fost si pacat sa dorm avand in vedere nebunia noptii la cat de senin era cerul.
M-am trezit la 05:30 - 06:00 pentru rasarit, dar cred ca... sa fi avut si lentile de 600mm montate pe camera, tot nu eram in stare sa vad partea artistica a rasaritului, asa ca mi-am spus in gand "este banal, te-ai trezit degeaba" si am revenit la recuperare.
Dupa ce m-am dezmortit si imi revenisera simturile la cotele normale am inceput sa adulmec usor spiritul marii... pe care cred ca o vedeam pentru prima data anul asta. La Vadu... oricum pentru mine nu prea mai exista alta mare prin alte locuri (ale litoralului romanesc) de ani buni.
Modul corespunzator de savurare a cafelei de dimineata la Vadu...
Si modul in care iti asezi civilizat hainele la Vadu...
Inainte de a intra la o balaceala buna cu prietenii...
Si modul obligatoriu in care trebuie sa inceapa noptile la Vadu...
Dupa care restul vine de la sine...
Si povestile la fel...
Cam asa...
Pentru ca acolo, noptile sunt povesti...
Unele scrise...
Altele nescrise...
Pentru ca acolo te cauti pe tine...
Si tot acolo te gasesti...
Pentru ca acolo, noptile nu se mai numara in ore...
Si nici povestile in cuvinte...
Pentru ca acolo totul este infinit...
Din Luna pana-n stele...
Din stele pana-n mare...
Acolo unde totul se reduce la un punct...
Si-o puzderie...
Doar intr-o singura noapte... la Vadu...
__________
Raidul 2245-0 [Din Parang la cota Zero] contine 5 episoade: