Intr-una din zilele vacantei petrecute in Thassos am avut posibilitatea sa stabilesc integral programul. Si cum Thassos este o insula pe gustul meu, in sensul ca ai mare si munte, care se poate explora, la un loc, am hotarat sa ne cataram pe cel mai inalt punct de pe insula, varful Ypsarion.
Desi in descrierile oficiale ale traseului, urcarea spre Ypsarion se face din Kazaviti, Maries, Limenaria sau Theologos, am ales sa urc din Panagia, din doua simple motive: era punctul de intrare in traseu cel mai apropiat de tabara mea, respectiv Limenas / Thassos (nordul insulei) si apoi Google Maps imi arata un traseu atat de frumos si clar conturat, incat mi-am spus ca nu am cum sa gresesc.
Si am plecat la drum.
Pe masura ce luam altitudine, panoramele incepeau sa-si arate maretia si frumusetea facand opriri dese pentru a putea vedea splendoarea, asa cum niciodata nu o vei vedea daca te limitezi la a ramane pe tarmul marii.
Din pacate in ziua respectiva, atmosfera a fost foarte incarcata, vizibilitatea pe distante mari fiind aproape inexistenta, dar chiar si asa frumusetea insulei vazuta de la inaltime eclipsa orice inconveniente meteorologice.
Este singurul traseu unde am intalnit cariere de marmura gigantice de un alb orbitor, frumuseti ce nu sunt vizibile de pe tarm.
Panorama catre Limenas / Thassos si partea continentala Keramoti - click pe imagine pentru rezolutia maxima.
In prima faza am fost tentat sa apreciez ca urcarea din Panagia se poate face cu orice fel de autoturism, cea mai mare parte a traseului find drum de macadam destul de bine intretinut, dar in apropiere de creasta, acolo unde sunt releele (vizibile din Limenas), lucrurile se complica putin, drumul fiind virajat in rampa si dintr-un pamant foarte afanat, care ar ridica probleme unui autoturism fara tractiune integrala si o garda mica la sol.
Lucrurile s-au complicat si pentru mine in momentul cand am ajuns in vecinatatea releelor, la o intersectie de trei drumuri, fara niciun indicator de orientare, iar drumul frumos si clar afisat pe ecarnul telefonului incepea sa coboare in padure fiind flancat cand pe stanga cand pe dreapta de santuri adanci sapate in piatra de ape si pietre mari. Am plecat in recunoastere vreo 100 de metri si nimic nu se schimba raportat la ce vazusem in prima faza.
Am fost nevoit sa abandonez ideea de a urma aceasta varianta, pentru ca era evident ca nu aveam cum sa ies nesifonat de acolo (fara troliu, fara anvelope, fara un kit de recovery), iar eu nu imi doream acest lucru, nu in acea zi, nu cu acea masina. Cum GPS-ul meu nu "vedea" celelalte doua variante, am urcat spre relee in speranta de a intalni o fiinta cuvantatoare care sa ma indrume. Din fericire pentru mine am intalnit fiinta cuvantatoare, dar spre ghinionul meu fiecare cuvanta in limba lui, niciuna fiind comuna.
Din gesturile lui am inteles ca peste alte doua varfuri raportat la cel din fata mea voi gasi Ypsarion, asa ca am ales instinctiv traseul ce speram sa ma duca catre destinatie.
Am fost norocosi pentru ca drumul traversa cateva zone pitoresti incarcate cu relief stancos si vegetatie foarte diversificata, fiind lejer de abordat, suprafata de rulare fiind un pietris mai marisor dar nimic de speriat. Apoi am fost norocosi pentru ca in prima intersectie, dupa kilometri buni, pe un copac era atarnat un indicator usor lizibil, unde pe varful unei sageti se putea deslusi Ypsarion.
Am urmat directia indicata, intrand pe unul din traseele oficiale catre varf.
Dupa kilometri de alternanta intre zone impadurite si munti pietrosi fara un fir de pamant, reusesc sa ajung la 20 de metri de destinatie.
Varful Ypsarion, insula Thassos, Grecia. Cel mai inalt punct al insulei. Altitudine 1204 metri.
Si astfel am marcat victorios si concomitent doua evenimente: cucerirea varfului Ypsarion si implinirea a 38 de ani.
Atat privelistea cat si senzatia sunt aparte.
Asa ca am luat o binemeritata pauza.
Pentru a-mi incarca bateriile.
Panorama catre Golden Beach vazuta de pe Ypsarion - click pe imagine pentru rezolutia maxima.
Prin jgheab se vedea localitatea Potamia, cativa kilometri la sud de Panagia, de unde incepusem urcarea, si Golden Beach.
Am coborat, lasand in urma noastra Varful Ypsarion, invaluit in exotic si mister, punand capat unei zile relaxante si plina de voie buna. Coborarea am facut-o pana la intersectia amintita, apoi via Maries si Skala Marion.
Un alt obiectiv care merita atins este plaja de marmura, care de fapt sunt plajele de marmura, pentru ca sunt mai multe. Intrarea in traseu se face din Makriammos (la est de Limenas / Thassos), iar dupa cativa kilometri se ajunge la prima plaja printr-o coborare abrupta, plina de masini parcate si pe stanga si pe dreapta. Plaja este foarte mica si supraincarcata cu turisti, avand o "parcare" unde nu vei gasi loc, parcare care coincide cu zona de acces intr-o cariera de marmura, iar daca ai ghinionul, asa cum a fost in cazul meu, atunci cand ajungi in zona sa te intalnesti cu un camion cu blocuri imense de marmura, incepe distractia si nervii incep sa se intinda, pentru ca omul cu, camionul urca dintr-o bucata, nu poate opri in rampa :).
Daca ai rabdare si treci peste asta, continuand drumul, ceea ce cei mai multi nu ajung sa o faca, vei fi rasplatit din plin, cu o adevarata plaja de marmura, cea de-a doua, unde... nu era nimeni :).
Drumul continua si se ajunge la cea de-a treia plaja, o mica oaza de liniste si culoare, cu un nisip galben - crem si o textura ciudata precum faina de grau, unde este pacat sa nu te racoresti si sa te destinzi macar vreo 2 - 3 ore. Daca esti norocos vei fi singur, daca nu, cel mult cativa turisti care mai stiu locul. Este complet izolata si este indicat sa ai apa si alimente la tine.
Ca sa se evit aglomeratia de la prima plaja, am preferat sa continui drumul pe principiul "toate drumurile duc undeva" si bine am facut, pentru ca drumul urmeaza curba de nivel a versantului avand tot timpul marea pe partea stanga cu o frumusete care te urmeaza la tot pasul.
Dupa ce ocoleste intreg versantul drumul coboara usor catre Golden Beach / Panagia si astfel se incheie un traseu care poate umple o intreaga zi cu mare, plaja, munte si off-road.
Partea cea mai pitoreasca mi s-a parut zona de vest a insulei, in ciuda faptului ca este cea mai saraca si slab dezvoltata.
Un loc de unde se poate admira apusul este sus in munti, catre Taverna Kazaviti, cand soarele coboara pe continent peste Kavala.
Sunt destule lucruri interesante de vazut si de facut in Thassos. Mai mult decat atat, imaginile de mai sus prezinta o mica, dar interesanta, parte din ceea ce se poate face in drumetiile off-road pe munte. Sunt nenumarate drumuri in munte ce pot fi explorate, unele foarte accesibile, altele usor dificile, astfel Thassos ramane o destinatie care trebuie "calcata" macar inca odata.
PS: Pe ferryboat, nu uitati sa hraniti pescarusii.
Spectacolul oferit este gratuit si deosebit.
