Primul razboi

Pe o vreme potrivita printre zilele mohorate ale lui ferbruarie, s-a desfasurat prima editie a Wildstate Adventure Ride [WAR] - Hoinari in Dobrogea, intr-o formula de 14 masini si 36 de persoane. La apel au raspuns iubitori de natura si off-road din Galati, Braila, Bucuresti, Constanta, Focsani si Fetesti.

Ne-am adunat pregatiti de lupta pe bratul Macin - Dunarea Veche, la poalele Cetatii Troesmis.

George, strajerul get de la portile Troesmisului, sta de veghe, urmarind miscarile tactice ale inamicului.

In timp ce stabilim strategia de atac si ne impartim sarcinile.

Unii dintre noi, fac ultimele pregatiri inaintea infruntarii.

Si plecam hotarati spre campul de batalie...

Vremea insorita este de partea noastra, iar dealurile framantate tin adapost in calea vantului.

Click pe imagine pentru rezolutia maxima...

Iar dupa cateva ture de recunoastere si aclimatizare...

Dupa ce in prealabil Rechinul se asigura in stilul caracteristic.

Se da startul pentru liber la distractie...

Terenul iti oferea orice posibilitate la care te puteai gandi sa testezi limitele masinii si ale tale. Urcari si coborari pe diferite grade de dificultate, inclinari laterale atat cat ti le puteai permite, abordari in zone cu siguranta sporita, dar si intr-altele unde nu era loc de ezitare. Astfel fiecare a avut posibilitatea sa aleaga si sa testeze ceea ce a considerat ca i se potriveste.

La ceasul parnzului, ne-am adunat de prin vaile canionului pentru o pauza de relaxare si o masa campeneasca.

Moment potrivit pentru a impartasi impresii despre liantul om - masina - off-road. In alta ordine de idei, gama destul de variata a masinilor perezente la fata locului ajuta considerabil in luarea unei viitoare decizii.

Pajero zici?!...

In timp ce ne mai incalzeam putin, cu un vin fiert.

Dupa pranz am dat startul trialului, intrucat nerabdarea unora era evidenta :)

Atat de evidenta incat nu au mai avut rabdare sa parcurgem tura de recunoastere zbughind-o inainte pe traseu.

Gradul de dificultate al trialului a fost unul mai mult decat acceptabil fiind parcurs cu brio de catre toti participantii. Am fost foarte placut surprins de atitudinea, conduita si responsabilitatea fiecarui participant, in sensul ca au abordat traseul cu seriozitate tinand cont de cele cateva specificatii facute. In alta ordine de idei, aceasta este atitudinea corecta, chiar daca uneori anumite obstacole par usor de depasit. Cel mai important lucru fiind deprinderea si consolidarea abilitatilor, urmand ulterior ridicarea nivelului de dificultate al traseului parcurs. Felicitari domnilor!

Un scurt trailer al trialului...

Pe parcursul desfasurarii trialului, intr-o atmosfera relaxata, se depanau povesti...

Se fotografia...

Se starneau dileme despre Suzuki...

Sau Jeep...

Ahh, Vitaraaa!!!...

Patrol, cu siguranta :)

Se mai faceau mici interventii cu speranta ca va fi si 4x4...

Ei bine, toate astea pana la un punct.

Nu stiu exact ce condiment special a avut friptura sau vinul fiert, sau poate saracul deal o fi gresit cu ceva... cert este ca Ion si-a zis "pana nu urc dealul asta cu spatele, nu ma las" :)

Si... l-a urcat... Bravo Ioane! "It's a Nissan thing, you better understand".

Intr-un final am inteles de unde se inspira Ion cand vine vorba de tractiune 4x4 si off-road.

O figura frumoasa a facut-o Sebi urcand acelasi deal, cu fata, dar cu tractiune doar pe puntea spate. Bravo Sebi!

Dupa care, cine a dorit si-a testat indemanarea si curajul.

Partea a doua a zilei a continuat pana pe malul Lacului Icobdeal...

Unde participantii pasionati de fotografie au fost rasplatiti de natura.

Click pe imagine pentru rezolutia maxima...

Click pe imagine pentru rezolutia maxima...

Click pe imagine pentru rezolutia maxima...

Avem si cateva cadre trase pe film de 35mm, gratie lui Octav...

Urmand sa prindem apusul printr-o ascensiune in Cariera Greci...

Din nou norocul a suras fotografilor...

Si nu numai fotografilor...

La coborare, deja noaptea incepea sa puna stapanire peste zi.

Si un sant obraznic peste Patrolul lui Ion...

La poalele Grecilor am mai zabovit cateva minute la un ceai fierbinte, dupa care ne-am luat ramas bun.

Cu multumiri tuturor pentru participare, amabilitate si companie. Sunt incantat ca am cunoscut oameni faini, in ciuda faptului ca timpul a fost destul de scurt. Sper sa ne revedem cu drag ori de cate ori vom avea ocazia. Multumesc prietenilor care m-au sustinut in realizarea acestui eveniment.